Una din trei femei este agresată

Una din trei femei este agresată într-un fel sau altul, spun specialiştii. Din statistici reiese că de cele mai multe ori femeile sunt bătute cu bestialitate chiar în prezenţa copiilor, care, în funcţie de vârstă, pot să primească şi ei o porţie de bătaie, dacă îndrăznesc să îşi apere mama.

Femeile care suportă cel mai des agresivitatea partenerului sunt femeile casnice, cu studii medii sau sub medii, cu un soţ sau partener de viaţă cu acelaşi nivel de pregătire, gelos şi consumator de băuturi alcoolice. De cele mai multe ori, bărbaţii îşi varsă furia şi pumnii pe femei pe motiv de gelozie sau vin supăraţi de la serviciu şi trebuie să se ia de cineva.



„Copiii crescuţi într-un mediu violent vor căpăta şi ei manifestări violente”

Umilinţele şi bătăile, după cum ne-a explicat Tiberiu Rotaru-Anghelescu, psiholog clinician - Spitalul de Psihiatrie Cronici Siret, au loc în sânul familiei, adică chiar în locul unde ar trebui să ne simţim mai în siguranţă şi, de multe ori, „copiii asistă la aceste scene, construindu-se nişte tipare false ale personalităţii”.

„În afară de faptul că atât fetele, care îşi văd mamele bătute, cât şi băieţii, martori la aceste scene, vor considera că violenţa este manifestare normală a personalităţii şi ulterior a vieţii de cuplu, sechelele pe care le lasă aceste episoade asupra personalităţii sunt din cele mai grave. Copiii crescuţi într-un mediu violent vor căpăta şi ei manifestări violente, vor fi slab integraţi în grupuri sociale, vor avea probleme de socializare şi de performanţă şcolară, ajungându-se până la abandon şi depresii”, este de părere psihologul.



„Comportamentul unui soţ violent este foarte greu de schimbat”

Doar 40% dintre femeile agresate se adresează poliţiei. Multe dintre acestea îşi retrag plângerile şi îşi iartă soţii agresivi. Cu timpul, se împacă cu soarta de teamă că îşi vor pierde copiii şi că vor rămâne fără nici o sursă de venit. Multe femei nu cer ajutorul nimănui, suportând în continuare calvarul la care sunt supuse de soţi. În multe dintre aceste cazuri situaţia nu se îmbunătăţeşte, ci, dimpotrivă, se ajunge şi la tragedii. Circa 50% din cazurile de omor în rândul femeilor ca urmare a violenţelor sunt produse de parteneri sau foşti parteneri.

Dependenţa de soţ, de partener nu este reală, spun specialiştii, pentru că în cele mai multe cazuri femeile duc în spate povara unei familii, a unei gospodării. Psihologii vorbesc de existenţa unei „spirale” a violenţei în cuplu, care începe cu tensiuni, degenerează în conflicte, duc la violenţă, apoi la regrete şi iertare. Ei numesc perioada de linişte, în astfel de cupluri, „luna de miere”, dar ciclul se reia.

„Femeia nu realizează dimensiunea acestui ciclu al violenţei, sperând că bărbatul ei se va schimba sau găsindu-şi ca motivaţie a persistentei în acea situaţie prezenţa copiilor, nevoia unui tată pentru copii. Din păcate, într-un mediu în care s-a instalat violenţa, situaţia unui soţ violent este foarte greu de schimbat”, a mai explicat psihologul Rotaru.



Tăcere, când e vorba să-şi acuze soţii

Cele mai multe femei agresate povestesc că totul începe cu violenţa verbală, emoţională, economică, iar de la un simplu gest sau jignire se ajunge până la bătăi crunte. Din păcate, psihologii spun că una din şapte femei este violată de partenerul de viaţă. Mai rău este că doar unu din cinci cazuri este raportat şi mai puţin de unu la sută dintre acestea sunt pedepsite.

„Din totalul femeilor victime ale violenţei, doar o treime raportează un singur tip de violenţă. Opt din o sută de femei, spre deosebire de doi din o sută de bărbaţi, au suferit de-a lungul timpului mai mult de trei tipuri de violenţă (psihologică, fizică şi sexuală, socială sau economică). În general, femeilor le este greu să vorbească despre calvarul prin care trec. De aceea, doar 50% dintre femeile agresate vorbesc despre violenţele la care au fost supuse de soţi sau concubini, 35% dau amănunte despre coşmarul prin care trec şi doar 12% vorbesc pe larg despre violenţele la care au fost supuse de agresor”, ne-a spus şefa Serviciului Judeţean de Medicină Legală (SJML) Suceava, doctor Lăcrămioara Bălan.

Tot ea a mai completat că „violenţa domestică nu se serveşte 'la bucată', ci 'la pachet', o femeie, de exemplu, poate să suporte mai multe tipuri de violenţă în acelaşi timp: violenţă psihologică, fizică, socială”. 43% dintre femeile agresate consideră violenţa fizică ca fiind cea mai gravă, iar 46% susţin că cea psihologică ar fi cea mai traumatizantă.



„În pat cu duşmanul”

Statisticile arată că 62% dintre femeile agresate locuiesc împreună cu agresorul. Cele mai multe spun că „nu pot pleca”, pe motiv că nu au bani sau le lipseşte o destinaţie – nu au un adăpost.

Violenţa fizică este de patru ori mai mare la femei, decât la bărbaţi.

„La bătăi sunt expuse cu regularitate cu precădere femeile cu nivel redus de educaţie. Pentru şapte din o sută de femei căsătoria a adus după sine nu doar o gospodărie proprie, copii şi un soţ, ci şi bătăi, şi frecvente insulte, înjurături, ameninţări. Femeile primesc foarte des aprecieri de genul 'nu eşti bună de nimic'. În aproape 70% din cazuri, agresorul era băut în momentul agresiunii”, ne-a mai spus doctorul Bălan.

Studiile arată că 11% dintre femeile agresate au fost internate cel puţin o dată într-un spital de boli nervoase, iar una din două victime s-a gândit la sinucidere.



Suceava nu are un centru pentru femei abuzate

Şefa Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Suceava, Narcisa Martchitan, ne-a spus că s-a confruntat de-a lungul timpului cu numeroase cazuri de violenţă în familie. Pentru că în judeţul Suceava încă nu există un centru pentru femei abuzate, asistenţii sociali din primărie le oferă femeilor abuzate consiliere socială şi juridică, le sfătuiesc să meargă la poliţie pentru a depune o plângere.

Un caz concret este cel al unei tinere mămici, cu doi copii, care în repetate rânduri a fost bătută şi scoasă afară din casă de concubin. Aceste manifestări violente se declanşau de obicei pe fondul băuturilor alcoolice şi conflictelor care erau între familiile celor doi concubini.

„S-a mutat pe la mai multe gazde cu tot cu copii. Erau perioade de linişte, după care iar începeau bătăile şi scandalurile. Pentru că era şi un caz social, ne-am implicat şi am reuşit să-i găsim mamei o locuinţă socială, unde să se mute cu cei doi minori”, ne-a povestit Narcisa Martchitan.

Ea ne-a spus că Primăria Suceava, împreună cu Biserica „Sfânta Vineri” din Suceava, are în proiect construirea unui adăpost de noapte, cu o capacitate de 50 de locuri, unde vor putea fi primite şi femei abuzate, „primul pas care trebuie făcut pentru aceste victime este să le oferi o şansă de a părăsi mediul violent în care au trăit”.



„Mă trăgea de păr, mă lovea. Îmi era frică de el”

Multe femei cu copii sunt evacuate din locuinţele soţilor sau ale socrilor. Unele nu se duc la poliţie de ruşine, ci aşteaptă ca partenerii să-şi revină din beţie, după care se întorc în acelaşi calvar. Altele reuşesc să fugă pentru totdeauna din mediul violent în care au stat, forţat, ani de zile.

Un asemenea caz este acela al unei tinere de 23 de ani, care are o fetiţă de doi ani şi jumătate. Tânăra ne-a povestit că l-a cunoscut pe soţul ei în clasa a XI-a şi după un an s-au căsătorit. A crezut că fericirea lor va dura o veşnicie. Nu s-a mai înscris la facultate, aşa cum şi-ar fi dorit, şi s-a mutat cu socrii. Din acel moment au început necazurile. Era batjocorită de socri pe motiv că este săracă şi din familie proastă (părinţii ei fiind despărţiţi). La început, soţul ei îi lua apărarea în faţa părinţilor, dar destul de timid, pentru că şi pe el primea ameninţări de genul: „te scot în drum”.

„A fost suficient să îmi dea o palmă, pentru că, a spus el, s-a săturat să mă tot plâng de părinţii lui... 'eşti cucoană, gata, ai uitat de unde ai plecat'. Nu înţelegeam de ce s-a schimbat radical, cu ce greşisem (?). După ce a venit copilul pe lume, mama soţului mă critica orice aş fi făcut. Îmi spunea că sunt o neisprăvită, o leneşă şi am vrut să profit de averea lor. Jignirile veneau din toate părţile, iar soţul continua să mă lovească din nimic. A început să consume alcool, din ce în ce mai des. Îmi era frică de el. Devenise foarte agresiv. Parcă era alt om. Arunca, spărgea totul în casă, mă trăgea de păr şi mă lovea fără să ţină cont de nimic. Când fetiţa a împlinit doi ani, am reuşit să-mi adun câteva haine, când nu era nimeni acasă, şi să fug. M-am adăpostit pe la rude, deşi nimeni nu ştia prin ce trec, pentru că, în aceşti ani, nu mi s-a dat voie să invit pe nimeni la noi. Acum sunt foarte hotărâtă să divorţez de acest om”, ne-a povestit tânăra mămică.



Violenţa, la baza divorţurilor

Aproape în fiecare an, în jur de 2.000 de cupluri se despart la Tribunalul Suceava, cel mai invocat motiv fiind bătăile primite de la partenerul de viaţă.

Violenţele asupra unuia dintre soţi au mers de la insulte, ameninţări, la loviri şi alte violenţe, vătămări corporale, lipsire de libertate şi chiar tentativă de omor. Chemaţi în faţa judecătorilor, mai bine de jumătate dintre inculpaţi s-au declarat nevinovaţi, doar 31% dintre soţii violenţii recunoscând că au greşit şi regretându-şi fapta. Dacă unii dintre aceştia au scăpat doar cu amenzi penale de la 500 de lei la 1500 de lei, mulţi au fost condamnaţi la închisoare pentru că şi-au bătut partenerii de viaţă.

Potrivit şefei SJML Suceava, doctor Lăcrămioara Bălan, două dintre cele mai elocvente consecinţe ale divorţului sunt scăderea nivelului de trai prin reducerea mijloacelor de subzistenţă şi riscul crescut de apariţie a problemelor la copiii ai căror părinţi au divorţat.